Copilul meu ar putea avea alergie alimentara?
Nu tot timpul o alergie suspecta se dovedeste a fi o adevarata alergie alimentara. Un copil care sufera de dureri de burta sau diaree dupa ce a mancat ceva, cu mare probabilitate are probleme de digestie si nu alergie la mancarea respectiva.
Numai daca intelegem cum functioneaza alergiile, putem recunoaste semnele din timp pentru fiecare caz in parte. Este foarte important sa stim cum sa reactionam, daca copilul nostru are vreodata o reactie alergica.
Unii experti estimeaza ca alergiile alimentare afecteaza 4 pana la 8 % dintre copii. In ultimul deceniu insa cifrele au urcat pana la 50%, potrivit unor statistici.
Ce se intampla daca copilul are o reactie alergica la un aliment?
Cand copii sunt alergici la un aliment, corpul lor trateaza mancarea respectiva ca pe un invadator si lanseaza un atac imunitar. Uneori organismul produce un anticorp numit lgE, o proteina care poate detecta alimentele. Daca copilul mananca din nou alimentul la care este alergic, sistemul imunitar elibereaza o substanta numita histamina, pentru a lupta impotriva “invadatorului”. Aceste substante cauzeaza simptome alergice, care pot fi usoare sau severe.
Simptomele apar de obicei in cateva minute pana la doua ore dupa ce au consumat un anumit produs alimentar. Simptomele pot fi: furnicaturi in gura sau pe limba, mancarime sau arsuri, urechile pot provoca senzatii de mancarime sau apar probleme de respiratie. Pot aparea pete pe fata, brate, burta sau picioare.
Daca copilul are o reactie alergica severa, aceasta poate pune viata in pericol.
Copii pot dezvolta o reactie alergica la un produs alimentar chiar daca l-au mai mancat inainte fara nici o problema. De exemplu, daca un copil are tendinta de a fi alergic la oua, ar putea sa nu aiba reactie alergice dupa ce mananca, dar in cele din urma simptomele vor aparea.
Exista pericolul expunerii precoce al copilului la un ingredient (ouale, laptele sau nucile) atunci, cand este combinat cu altceva sub forma unei prajituri de exemplu.
Exista un tip specific de alergie alimentara care afecteaza in cea mai mare parte bebelusii. Se numeste sindromul enterocolitei induse de proteine si provoaca varsaturi si diaree, care pot duce la deshidratare.
Aceste simptome grave apar in general la 2 sau 3 ore dupa ce bebelusul a consumat alimentul respectiv. Laptele de vaca sau soia (din formula de lapte) si proteinele din laptele matern sunt cele mai vinovate pentru declansarea alergiei in primele luni de viata. Iar cand un copil incepe sa manance mancare solida, orezul si ovazul sunt factori declansatori pentru reactiile alergice la proteina din alimente.
Din pacate nu exista un test standard pentru depistarea acestei alergii si din aceasta cauza este greu de diagnosticat.
Ce alimente ar putea provoca reactii alergice la copii?
Opt grupuri de alimente au fost selectate ca fiind responsabile pentru 90% din alergiile alimentare, dar unii pot dezvolta reactii alergice la orice aliment:
– oua
– lapte
– arahide
– grau
– soia
– nuci
– peste (ton, somon si cod)
– fructe de mare
Ce trebuie sa fac daca copilul meu are o reactie alergica la ceva aliment?
Daca la copil apar probleme de respiratie, se umfla fata sau buzele, apar varsaturile sau diareea severa dupa masa, ar fi indicat sa sunati imediat la urgente, sau daca este mai rapid, sa ajungeti la un centru medical.
Reactiile alergice severe pot fi periculoase. Caile respiratorii ale copilului se pot inchide in cateva minute, asa ca cel mai bine ar fi sa sunati la un medic, care va poate sfatui ce sa faceti, sau sa ajungeti rapid la urgente.
Daca la consumul unui aliment in mod constant la 2 – 3 ore apar simptome, discutati cu medicul pediatru. Medicul pediatru face o trimitere catre un alergolog pentru a face niste teste. Dupa efectuarea testelor ar trebui sa rezulte, care sunt alimentele care cauzeaza aceste probleme si daca este o alergie sau doar o intoleranta alimentara.
Odata ce copilul a avut o reactie alergica la un produs alimentar, trebuie sa fiti pregatiti ca se va intampla din nou. Chiar daca prima reactie a fost usoara, urmatoarea reactie ar putea fi severa. Medicul copilului poate sa va ofere un plan de pregatire si instructiuni privind modul de actiune in cazul unei reactii alergice.
Medicul poate sa va prescrie o injectie care contine epinefrina, care ofera protectie in caz de urgenta. El va poate si invata cum sa folositi in caz de urgenta aceasta injectie. Exista un dispozitiv care administreaza automat doza potrivita de epinefrina pentru a opri reactia alergica.
Ar fi o idee buna, ca cel care este alergic la anumite alimente sa poarte o bijuterie cu identificare medicala, pentru a putea identifica alergia in caz de urgenta in afara casei.
Asigurati-va ca cei care au grija de copil (bone, rude, educatoare, profesori) stiu despre alergia copilului si despre alimentele, care pot provoca reactii alergice la copil.
De asemenea, asigurati-va ca persoanele care ingrijesc copilul stiu exact ce au de facut in cazul unei reactii alergice.
Se pot mosteni alergiile?
Daca cineva din familie sufera de reactii alergice, copilul poate mosteni tendinta de a avea alergii, dar nu neaparat o alergie specifica.
De exemplu, daca aveti alergie la animale de companie, rinita alergica sau o alergie alimentara, copilul dumneavoastra are o sansa de 50% de a dezvolta un fel de alergie, desi nu trebuie sa fie neaparat aceeasi. Daca ambii parinti au alergii, probabilitatea de a se dezvolta o alergie la copil creste la 75%.
O alergie alimentara poate incepe la orice varsta. Un copil cu alergie la alimente poate dezvolta mai mult si alte alergii, decat copii care nu sunt alergici la produsele alimentare. Aceste alergii pot fi : dermatita sau astmul.
Pot fi invinse alergiile alimentare din copilarie?
Alergiile din copilarie fata de lapte, oua, soia sau grau pot fi lasate in urma. Insa alergiile la arahide, nuci, peste sau fructe de mare pot ramane pe toata durata vietii.
Care este diferenta intre intoleranta alimentara si alergie alimentara?
Aproape 20 % din populatie prezinta reactii adverse la alimente, dar majoritatea acestor reactii nu sunt de natura alergica. In cele mai multe cazuri aceste reactii arata doar o intoleranta fata de un aliment.
O intoleranta alimentara nu implica sistemul imunitar. Daca copilul are intoleranta alimentara, poate insemna ca are probleme la digerarea unui anumit aliment. Daca de fiecare data, cand mananca un anumit tip de aliment prezinta aceleasi simptome digestive, cum ar fi sa aiba gaze, balonare sau diaree, este posibil sa aiba o intoleranta fata de acel aliment.
Cea mai comuna este intoleranta fata de lactoza. Persoanele care prezinta intoleranta fata de lactoza nu dispun de enzima necesara digestiei zaharului din lapte de vaca si din alte produse lactate.
Daca copilul are intoleranta la lactoza, trebuie sa discutati cu medicul pediatru. El poate sa ajute la identificarea problemei sau sa gaseasca formula potrivita pentru bebelusii, care nu sunt hraniti cu lapte matern. Eventual va poate trimite la un alergolog sau gastroenterolog.
Medicul alergolog va pune intrebari legate de simptomele copilului. Un test de alergie pe piele, sau analizele de sange pot sa va ofere informatii despre probabilitatile alergiei la un anumit aliment si daca simptomele sunt cauzate de o reactie imuna.
Daca apar anticorpi in analizele de sange sau rezultatul la testul de alergie iese pozitiv, exista sansa sa fie alergic copilul la acel aliment. Daca testele sunt negative, cu mare probabilitate copilul prezinta doar o intoleranta alimentara. Un gastroenterolog va poate explica mai bine ce cauzeaza intoleranta la anumite alimente.
Se poate preveni sau intarzia o alergie alimentara?
Mai demult anumiti medici pediatri au sugerat intarzierea introducerii anumitor alimente la copii care pareau sa aiba alergii, deoarece si parintii lor au suferit de aceasta afectiune. Dar cercetarile recente sugereaza, ca nu ar fi cea mai buna metoda de actiune in cazul alergiilor. Nu exista dovezi solide, ca intarzierea alimentelor alergene ii protejeaza pe copii de o alergie.
Noile recomandari ar fi, ca dupa ce copilul a inceput sa consume alimentele tipice (fructe, legume si cereale) sa introduceti noile produse alimentare unul cate unul. Daca copilul are o reactie, in acest fel veti sti la care aliment a reactionat.
Laptele de vaca nu se recomanda sub varsta de 1 an, in schimb alte produse lactate sunt recomandate. Alaptarea poate oferi o protectie impotriva alergiilor.
Pot fi tratate alergiile alimentare?
Cercetatorii lucreaza in continuu la anumite tratamente mai eficiente, care sa fie disponibile in urmatorii cativa ani.
In acest moment din pacate nu exista medicamente care vindeca, sau care impiedica reactiile alergice la alimente. Medicamentele folosite in tratarea rinitei alergice nu functioneaza in cazul alergiilor alimentare.
Evitarea alimentelor este foarte greu de realizat pentru o persoana alergica. Alimentele apar in combinatii diferite, iar pentru declansarea unei crize ajunge doar o mica doza din alimentul respectiv.
Persoanele alergice trebuie sa citeasca etichetele produselor inainte de consum. Mamele trebuie sa fie foarte atente, cand ofera ceva copiilor, fie citind cu atentie etichetele produselor, fie sa se informeze despre alimentele consumate de copil de la personalul de la restaurant, scoala, gradinita, unde copii consuma alimentele respective.
Daca copilul trebuie sa evite multe alimente, trebuie sa discutati cu un nutritionist pentru a va asigura ca ajung in dieta copilului toate substantele nutritive necesare. Proteinele care cauzeaza o alergie, pot fi transmise prin laptele matern. In timpul alaptarii si mama trebuie sa aiba o dieta adecvata. Formula de lapte trebuie aleasa cu grija. Unii copii sunt alergici la laptele de vaca, altii la soia, de aceea este important sa discutati cu medicul pediatru inainte de a face orice fel de schimbare.