Am analizat care sunt cele mai dificile provocari cand vine vorba de disciplina. Si concluziile arata, ca toata lumea se lupta cu buna crestere a copiilor si de multe ori fara rezultat bun. Unele manifestari neplacute se intorc mereu, indiferent de varsta copilului sau etapele de dezvoltare.
Expertii au analizat 10 cele mai frecvente probleme de disciplina si incearca sa dea parintilor niste sfaturi pentru rezolvarea acestor situatii delicate. Dar uneori abordarile acelei probleme pot fi foarte diferite. De aceea este foarte important sa gasiti strategia potrivita pentru copilul dumneavoastra pentru rezolvarea acestor probleme si sa obtineti rezultatele dorite.
1. Bataia intre frati
Exemplu: Stefan, care are 2 ani il loveste pe fratele lui mai mare (Ionut) de 4 ani, atunci cand acesta are o jucarie pe care el ar vrea sa o aiba. Daca nu obtine ce vrea il zgarie, il trage de par si arunca cu jucarii in fratele lui. Ionut este un copil foarte calm, nu este deloc violent si de obicei cedeaza la agresiunile fratelui mai mic. Dar Stefan il agreseaza pe Ionut uneori si fara niciun motiv.
Ce au incercat parintii:
– i-au cerut sa se opreasca
– uitandu-se in ochii lui i-au spus cu asprime “nu”
– i-au dat timp sa se calmeze
– i-au luat jucariile si le-au pus departe de el
– l-au trimis in camera lui sau intr-un colt
– la disperare, dat la fund
Din pacate nimic nu functioneaza din cele descrise. Mai exista un bebelus in familie si acesta necesita multa atentie din partea parintilor. Ce este de facut?
Sfatul specialistilor:
Acesti parinti ar trebui sa se concentreze pe o eductie pozitiva. Este bine sa ii acorde lui Stefan o pauza de retragere dupa un episod agresiv. Copilul incalca regula numarul unu in conflictele de familie: siguranta, deci ar trebui separat pana cand se calmeaza.
Dar ar trebui sa renunte la etichetarea lui Stefan de “copil rau”, deoarece acesta va afecta viata parintilor si viata lui Stefan, care va trai cu etichetele puse pe el de acuma.
De asemenea parintii ar trebui sa fie atenti la propriile actiuni: au facut ceva ce putea sa ii provoace comportamentul agresiv lui Stefan?
Disciplina cu “dat la fund” si trimis intr-un colt nu transmite copilului altceva, decat ca bataia este in regula atunci cand esti mai mare, mai puternic sau nu se gaseste o alta cale pentru rezolvarea problemelor. O astfel de pedeapsa fizica nu face decat sa agraveze totul, iar parintii vor sa rezolve, nu sa agraveze aceasta situatie.
Un copil de 2 ani nu loveste rau intentionat un alt copil. Stefan nu are controlul impulsurilor bine dezvoltat inca si prezenta bebelusului in familie poate inrautati situatia, el devenind mai gelos, iar parintii au mai putin timp pentru supravegherea lui.
Cel mai bine ar fi daca ar exista in casa 2 din jucariile iubite si daca se poate, sa aiba fiecare copil spatiul lui, unde se poate retrage, daca este necesar. Ar fi bine ca parintii sa fie atenti si sa ii separe pe copii inainte sa izbucneasca bataia. Stefan ar putea sa scrasneasca din dinti sau sa dea alte semne ca este pe cale sa devina agresiv. Si Ionut poate fi introdus cu un rol in prevenirea si rezolvarea situatiilor conflictuale, sa stie ca si el poate face ceva sa il invete pe fratele lui mai mic ce este bine si ce nu.
Ar trebui evitate formarea si etichetarea copiilor in roluri de victima-bataus.
Comportamentul lui Stefan este explicabil pentru un copil de 2 ani: stie ce vrea, cand vrea si asa trebuie sa se intample totul cum vrea el. Asta nu inseamna ca trebuie sa se si intample asa. Pentru a evita etichetarea lui Stefan fiind „batausul” si etichetarea lui Ionut fiind „victima” , parintii ar trebui sa trateze amandoi copii la fel. Daca de exemplu exista o lupta pentru o anumita jucarie,ambii copii au nevoie sa se retraga pentru a se calma. Nu numai unul din ei sa fie trimis sa se calmeze.
Ar trebui explicat lui Stefan, ca parintii inteleg perfect sentimentele lui, stiu ca este furios, dar la furie nu poate sa il raneasca pe Ionut, sau pe oricine altcineva. Puteti sa ii oferiti perna pentru asi exprima furia si in acest mod acesta se intampla in conditii de siguranta.
2. Copilul meu mă ignora
Exemplu: Anamaria este o fetita de 7 ani, deschisa, activa si foarte inteligenta, in schimb ii este foarte greu sa se concentreze asupra anumitor lucruri, cand vine vorba sa le faca. Dimineata cand vine vorba de imbracat mama trebuie sa ii spuna de mai multe ori sa se imbrace. Cand se spala pe dinti, parintii o redirectioneaza de nenumarate ori de la alte activitati sa isi termine periatul dintilor.
Aceleasi scene se petrec si seara, cand se pregateste de culcare. Mama face totul si ea nu vrea sa participe cu nimic la aceste activitati. Uneori mai au loc si niste scene de furie din partea fetitei, cand are parte de prea multe atentionari.
Ce au incercat parintii:
– sa ii aduca aminte mereu ce are de facut
– sa ii atraga atentia catre directia activitatii respective
– prea multe atentionari
Parintii isi dau seama ca este obositor si pentru Anamaria sa treaca prin aceste proceduri in fiecare zi, sau chiar la fiecare sarcina de rutina de zi cu zi. Ce este de facut?
Sfatul specialistilor
Mama ar trebui sa aleaga o perioada de liniste, in care impreuna cu fetita sa se gandeasca la rezolvarea acestor probleme. Ar fi unele optiuni care ar putea sa le ajute sa treaca mai usor peste rutinele de zi cu zi.
Pentru a usura pregatirile de dimineata, mama ar putea sa o trezeasca mai devreme pe Anamaria sau sa pregateasca impreuna cu ea dinainte cu o seara hainele pentru scoala, pantofii, geaca, chiar si ghiozdanul.
Ar putea sa o intrebe pe fetita: „Ce am putea face ca sa plecam la timp fara atentionari cicalitoare din partea mea si accese de furie din partea ta? „
Copii de multe ori sunt cooperativi si vor sa ajute la rezolvarea problemelor.
Cu siguranta fetita vrea sa faca tot ce poate sa finalizeze ce are de facut. Este posibil
sa le faca intr-un ritm mai lent, decat isi doresc parintii. Ar fi important ca mama sa gaseasca o cale pentru a se sincroniza cu Anamaria. Nu este o lupta cine va castiga la sfarsit.
O solutie ar fi sa se faca o lista cu toate activitatile necesare pentru a pleca la timp la scoala. Daca aceasta lista ar fi cu poze sau imagini, ar fi mult mai folositor pentru un prescolar. Dupa terminarea listei parintii ar trebui sa o lase pe fetita sa isi rezolve activitatile enumerate.
De obicei o intrebare scurta ii poate aminti ce are de facut: „Ti-ai verificat lista ta? „
Prea multe atentionari din partea parintilor nu ii invata pe copii sa asculte sau sa fie atenti la ce au de facut.
Uneori poate ajuta cronometrarea, care ar invata-o pe Anamaria ca are un anumit timp pentru finalizarea anumitor sarcini. Dar parintii trebuie sa se asigure ca acel timp setat este suficient penru rezolvarea sarcinilor.
Dimineata, cand este timpul de plecare si ea nu este inca imbracata, o alta solutie ar fi ca mama sa ii dea geaca in masina. Asa poate in cateva zile va invata sa se imbrace din timp si nu va fi nevoie sa se chinuie in masina.