Mucegaiul
Mucegaiul poate fi descris ca un grup de ciuperci filamentoase, care sunt foarte frecvente pe alimente sau materiale umede. Poate cauza uneori Sindromul Inflamator Cronic, dar este folosit si in fabricarea unor medicamente importante, cum ar fi de exemplu penicilina. Acest antibiotic a fost descoperit accidental de Alexander Fleming. Majoritatea mucegaiului care creste pe materiale de constructii umede se gaseste in sol. Se dezvolta foarte rapid in prezenta conditiilor potrivite, cum ar fi umiditatea, temperatura adecvata si hrana abundenta, dar raman ascunse pentru o lunga perioada de timp.
La nivel global exista peste 100 000 de specii ale acestor microorganisme, dintre care majoritatea nu au fost clasificate. Mucegaiul poate provoca de asemenea eruptii cutanate, defecte congenitale, astm, cancer si alte probleme de sanatate. De asemenea, are un efect negativ asupra sanatatii populatiei si a deteriorarii cladirii. Daca o persoana este expusa constant la mucegai, poate duce la o afectiune numita pneumonie de hipersensibilitate. O expunere constanta la mucegai a femeilor insarcinate poate creste sansele de a suferi un avort spontan. Un fel de mucegai, numit Monascus Purpureus este utilizat pentru a produce drojdie de orez rosu. S-a demonstrat, ca ajuta la reducerea nivelului de colesterol rau. Poate consuma o varietate de lucruri, inclusiv lemn, tesaturi si uneori chiar si plastic si metal. Eliminarea mucegaiului este procesul de indepartare a cresterii dintr-o cladire. Singura modalitate de a scapa de el este sa indepartezi tot ce are mucegai. Mucegaiul poate avea culori diferite.
Ciclul de viata a bacteriilor
Bacteriile pot fi definite ca organisme microscopice unicelulare care se dezvolta in medii diverse. Pot trai aproape oriunde, cum ar fi: in oceane, in corpul uman sau sol. Nu sunt nici plante, nici animale. Unele bacterii sunt distructive si provoaca diverse boli, precum: pneumonie sau malarie. Insa unele bacterii sunt bune si ajuta oamenii.
Ciclul de viata al bacteriilor este destul de simplu. Exista patru faze principale in ciclul lor de viata.
- Faza Lag sau faza de adaptare – in aceasta faza bacteriile nu cresc. Incearca sa se adapteze mediului si sa metabolizeze. In aceasta faza produc aminoacizi si vitamine necesare divizarii. Durata acestei faze depinde de disponibilitatea nutrientilor. Daca sunt disponibili suficienti nutrienti, durata va fi scurta si daca nu, aceasta faza va necesita timp. De asemenea, bacteriile fac copii ale ADN-ului in aceasta etapa.
- Faza Log sau faza exponentiala – in aceasta faza bacteriile se inmultesc foarte rapid. Daca se ofera conditii favorabile, atunci acestea pot fi dublate in aproximativ 15 minute, dar daca conditiile nu sunt potrivite, atunci aceasta etapa poate dura mai mult. Timpul luat de bacterii pentru a se dubla este cunoscut ca “timp de generatie”. Procesul prin care bacteriile se inmultesc este cunoscut sub numele de fuziune binara.
- Faza stationara – aceasta faza este cunoscuta ca faza de declin in cresterea bacteriilor. Acest declin depinde de factori care inhiba cresterea. Ratele de crestere si deces sunt egale in faza stationara.
- Faza de declin – Dupa cum sugereaza si numele, este ultima etapa in procesul de dezvoltare. In aceasta faza bacteriile isi pierd capacitatea de reproducere.
Combaterea bolilor – Germeni si bacterii
Prin anii 1800 oamenii nu stiau din ce cauza apareau bolile. Nu aveau vaccinuri sau antibiotice care sa ii protejeze. Milioane de oameni au murit din cauza bolilor infectioase. Variola a fost una dintre cele mai letele boli. Un medic englez, Edward Jenner a observat ca fermierii care ingrijeau vacile se imbolnaveau uneori de o infectie contactata de la vaci. Cei care s-au imbolnavit de aceasta boala mai putin grava ca si variola, niciodata nu s-au imbolnavit de variola. Jenner a inceput sa isi puna intrebari, daca aceste lucruri ar avea legatura intre ele si a inceput sa experimenteze. A scos puroiul dintr-un blister de variola si a introdus in bratul unui baietel de 8 ani, pe nume James Phipps. Cateva saptamani mai tarziu medicul l-a expus pe baiat la variola. Baiatul nu s-a imbolnavit, deoarece corpul lui a format o aparare impotriva variolei dupa ce a fost expus acestui virus prin injectarea anterioara. Acesta a fost primul vaccin descoperit in lume si a fost prim vaccinare, care a fost numita si variolare.
Interesant:
Ignaz Semmelweis, un medic din Viena a cerut asistentilor medicali si medicilor sa se spele pe maini inainte sa analizeze un pacient. Nu stia ca germenii se transmit de pe maini, dar a observat ca atunci cand studentii de la medicina tratau femeile in travaliu dupa ce au lucrat cu cadavre, femeile se imbolnaveau si mureau. Multi oameni au ras de el la inceput, dar cu timpul s-a demonstrat ca avea dreptate. Spalarea mainilor chiar salveaza vieti!
Louis Pasteur si Robert Koch au descoperit, ca germenii provocau boli in anii 1860. Un chirurg englez, Joseph Lister a folosit acidul carbonic pentru a steriliza scule si echipamente in timpul interventiilor chirurgicale din anii 1860. Astazi, toate echipamentele medicale sunt mereu sterilizate. Acasa oamenii folosesc antiseptice pentru a-si curata casele si a ucide germenii.
In 1928, Alexander Fleming a descoperit ca ciuperca Penicilium ucide bacteriile. Penicilina a fost primul antibiotic descoperit.
Ce este si cum decurge o pandemie
Nu toti virusii si nu toate bacteriile provoaca boli grave, dar unele pot imbolnavi multi oameni. Pana prin mijlocul anilor 1800 oamenii nu stiau ca germenii provoaca boli. Au crezut ca boala este cauzata de aerul rau de la mlastini sau de spiritele rele. In acest timp milioane de oameni s-au imbolnavit si multi dintre ei au murit. O epidemie se intampla atunci, cand multi oameni se imbolnavesc simultan. (Noi traim acum Pandemia de Covid-19 sau Pandemia Coronavirus 2019-2020).
Pandemia Covid-19 ne-a demonstrat ca epidemiile pot aparea si in zilele noastre. Epidemiile se raspandesc mai repede in orase, deoarece bolile trec rapid de la unul la altul in aglomeratie.
Variola a fost cauzata de virusul variolei. Datorita vaccinului aceasta boala s-a eradicat, dar in trecut a ucis milioane de oameni. A provocat febra, eruptii cutanate si vezicule pe corp. Cand exploratorii spanioli au ajuns in America Centrala in 1519 au adus cu ei virusul. Boala a ucis peste 27 de milioane de nativi americani in 50 de ani.
Ciuma este boala infricosatoare cauzata de bacterii. Era purtata de puricii care traiau pe sobolani. Puricii uneori sareau pe oameni si se hraneau cu sange uman, transmitand boala. Ciuma poate fi acum tratata cu antibiotice, dar in anii 1340 a ucis o treime din populatia din Europa. In 1665 ciuma a ucis 100 000 de oameni la Londra. Medicii purtau o masca cu cioc plina cu plante cu miros puternic in timp ce tratau pacientii infectati cu ciuma. Nu stiau cum se transmite boala si nici de bacteria care a cauzat boala. Au crezut ca ierburile ar putea tine departe ciuma.
Bacterii bune si bacterii rele
Bacteriile sunt cele mai mici dintre organismele vii de pe Pamant. Se gasesc peste tot – in ocean, in nori, pe varfurile muntilor, pe organisme vii dar si pe lucruri, care nu traiesc. Bacteriile sunt formate dintr-o singura celula. Celula contine ADN-ul care este un fel de program de calculator. Contine informatii care ajuta functionarea bacteriei. In jurul acestei celule se afla un perete celular rigid, care protejeaza bacteriile. Unele bacterii au o manta exterioara, care uneori are fire de par, numite pili. De asemenea, pot avea flageli, care sunt fire lungi care bat in jurul lor, astfel incat bacteriile sa se poata misca.
Bacteriile traiesc de obicei in colonii si se reproduc rapid. Exista 10 000 de specii de bacterii cunoscute. Probabil ca mai sunt multe, care urmeaza sa fie descoperite. Bacteriile cocci sunt rotunde. Ele pot fi gasite singure, in perechi, in aglomerari. Bacteriile bacili au o forma dreapta. Bacteriile spirale arata ca pastele cu tirbuson. Bacteriile se hranesc cu materii din mediu, cum ar fi frunzele cazute, carnea cruda, pielea umana sau lemnul in descompunere. Bacteriile se pot reproduce aproximativ o data la 20 de minute. Unele bacterii sunt daunatoare. Aceste bacterii pot provoca boli grave, cum ar fi tuberculoza, febra tifoida sau placa dentara. Alte bacterii sunt bune si utile. Unele bacterii ajuta la formarea iaurtului sau a branzei. Bacteriile din stomacul nostru ajuta la procesarea alimentelor si ne mentin sanatosi.
Antibioticele ucid bacteriile?
Antibioticele pot ucide bacteriile si ne pot mentine sanatosi. Unele vaccinuri lupta si impotriva bacteriilor. Cel mai recomandat lucru este sa te speli des pe maini cu apa si sapun.
Unele bacterii traiesc in sol si ajuta la descompunerea materiei moarte. Aceste bacterii sunt numite si contructori de sol si sunt bune pentru intretinerea gradinei.